După amânări de luni, devenite trimestre şi semestre, în care ANCOM şi autorităţile nu au dat vreun semn că ne vor duce mai aproape de implementarea 5G, lucrurile au început brusc să se mişte pe 4 august 2020. La acea dată a apărut din senin un Proiect de Lege care implică un aviz special CSAT pentru a dezvolta reţele 5G în România. E doar încă un episod care ne ţine în şah privind avansarea în adoprarea tehnologiei 5G în ţara noastră și unul care aduce și mai multă birocrație și implicit oportunități de șpagă la nivel politic. Ce pierdem dacă acest proiect de lege se duce mai departe aflaţi mai jos.
Proiectul de lege de pe 4 august
Proiectul de lege este stufos, dar înţelegem că producătorii de echipamente 5G vor avea nevoie de un aviz special CSAT pentru a putea participa la dezvoltarea reţelei 5G din ţara noastră. Companiile din domeniu (furnizori de echipamente) trebuie să solicite o autorizare însoţită de o scrisoare de intenţie, date de identificare, structura de acţionariat şi informaţii despre societatea mamă. Trebuie şi o declarație pe proprie răspundere că producătorul nu se află sub controlul unui Guvern străin şi are o structură transparentă a acţionariatului.
În traducere liberă, este blocat accesul firmelor din China pe piaţa românească. Am discutat cu sus-puși din domeniul telecom (operatori de telefonie mobilă) anul trecut, iar aceștia spuneau că le-ar fi extrem de dificil să meargă mai departe spre 5G fără Huawei. Simt nevoia să vă reamintesc explicaţia la nivel tehnologic: 5G implică un upgrade de echipament de la 4G şi dacă ai avut echipamente 4G de la la un producător nu le poţi upgrada DECÂT cu alte dispozitive de la aceeaşi furnizori. În acest context, dacă legislaţia pe care o întrevedem acum este adoptată, operatorii ar putea fi nevoiți să îşi schimbe echipamentele 4G non-agreate, pentru a putea trece la unele 5G ale altor firme, ceea ce ar fi absurd. S-ar pierde multe miliarde de euro, am avea picaje de rețea, ar fi un dezastru.
Ce pierde România: bani, locuri de muncă, poziția în UE
Dacă furnizorii chinezi de echipamente vor avea piedici în a dezvolta infrastructura 5G din ţara noastră, atunci Huawei nu va mai putea investi pe piaţa locală. Huawei era gata să investească 4 miliarde de euro în proiectul 5G şi să creeze 6000 de locuri de muncă. Dacă legea este adoptată operatorii vor fi păgubiţi cu 5.34 miliarde de euro, iar România pierde 9.35 miliarde de euro în total.
Pe lângă pierderile financiare, pierdem şi poziţia fruntaşă în zona telecom/viteza Internet pe care o ocupasem în Europa atâta vreme. Pierdem şi avantaje legate de 5G precum utilizarea sa în domenii precum cel medical, agricultură, oraşe inteligente, flote de vehicule, Internet of Things. Practic o să fim la coadă Europei la conectivitate şi digitalizare. Ca să nu mai vorbim de învăţământul de acasă şi de la distanţă care pare să fie nouă normă în deceniul ce tocmai a început.
Cum au de suferit clienții operatorilor
Dacă operatorii vor avea de suferit din cauza legislaţiei, pierderile lor se vor transmite la consumatori şi tarifele de telefonie mobilă din ţară noastră vor creşte de la o medie de 6 euro la 18 euro. Suntem în UE, iar UE are un set clar de reguli şi reglementări cu privire la standardele de securitate 5G, care nu sunt menţionate în noul proiect de lege.
Cum alegi partenerii pentru dezvoltarea infrastructurii 5G?
Apare şi o altă problemă şi anume criteriile după care CSAT decide ce producători pot furniza echipamente pentru reţele 5G şi cei care nu o pot face. Criteriile ar putea fi politice sau văzute astfel, în lipsa unei transparențe în faţa publicului şi a celor interesaţi. Cea mai logică abordare este dreptul de participare la licitaţie al unei companii, cu posibilitatea de a îşi susţine cauza şi a combate eventualele acuze aduse de CSAT.
Nu e foarte clar nici cum afectează dezvoltarea infrastructurii 5G securitatea naţională şi de ce nu se propune alternativă unui corp de control care să vegheze la această securitate. În plus, un proiect de lege trebuie publicat alături de datele strânse din consultare publică, evaluări şi studii. Totul pare făcut pe repede-înainte, după o perioadă de stagnare a legislaţiei cu privire la dezvoltarea 5G de la noi. Vă reamintesc că nici acum nu e clar când vor licita operatorii pentru spectrul 5G.
Ce spune UE/Despăgubiri
La nivel de UE, Bruxelles-ul a dat mâna liberă fiecărei ţări să decidă singură în chestiunea Huawei, urmând doar un set de instrumente “EU 5G Toolbox“ cu privire la măsuri tehnice şi legate de securitate cibernetică. Dacă legea trece vom vedea plângeri legale contra României atât de la firmele excluse de la dezvoltarea 5G, cât şi chiar de la operatori, care vor fi păgubiţi cu miliarde de euro. Schimbarea unui furnizor cu care ai colaborat ani, dacă nu decenii nu se face peste noapte, mai ales în lipsa unor rivali la fel de mari şi capabili să furnizeze echipament pentru o ţară cum e România, cu o bază de multe milioane de consumatori.
Singura soluţie este că statul să despăgubească operatorii şi deja cred că vă doare capul de la câte cifre aveţi de adunat. De la cele 9.3 miliarde euro pierdute de la Huawei mai adăugăm câteva miliarde pentru Vodafone, Orange, Telekom şi RCS & RDS şi toate acestea sunt pierderi. Putem discuta chiar de CEDO și procese cu statul roman.
Suma de 9.35 miliarde de euro este suficientă pentru a construi 4 reţele 5G de top în Europa pentru cei 4 mari operatori. Toate aceste schimbări, propuneri de legislaţie şi o grabă bruscă a autorităţilor vin şi pe fondul unei schimbări, Sorin Grindeanu nemaifiind şeful ANCOM după 3 ani. Neavând un şef la ANCOM şi neştiind care sunt termenii clari ai proiectului de lege, putem spune că e un haos acum în zona telecom în România. E nevoie de mai multă transparentă, de dezbatere publică şi de o echipă de specialişti care să verifice toate achiziţiile şi licitaţiile. Şi poate pe viitor nu ar strica şi ceva modularitate la nivel de producători de echipamente 5G…
Ce urmează?
Pe 17 august, consultația proiectului de lege ar trebui să se încheie. Dacă Legea intră în vigoare, CSAT va primi dreptul de a controla libera concurență pe piața comunicațiilor, ceea ce este profund neconcurențial.
Epilog
Vă reamintesc şi că Huawei are peste 2200 de specialişti angajaţi la sediul central din Bucureşti şi a contribuit la PIB-ul României cu 219 milioane de euro în 2018. Între 2014 şi 2018 Huawei a crescut contribuția la PIB anual în medie cu 20%. Firma este prezentă în România din 2003.
Romania mai castiga doar noi datorii, in rest pierde in toate domeniile…